Cultura rroma este, dupa parerea mea una din cele mai frumoase si cele mai fascinante. Ce este pacat, ca nu putem trece peste anumite prejudecati, si sa ne acordam cateva clipe pentru a ne imbogati sufletul si mintea prin cunoasterea traditiilor si culturii rrome. Iata de ce, voi incerca, ca adunand cat mai multe materiale sa va prezint cateva franturi din aceasta lume uimitoare, sper eu suficient cat, pe parcursul acestui “serial” sa va starnesc curiozitatea de a vrea sa cunoasteti singuri mai multe. Minoritatea rroma are ca simbol international roata cu spite, sau chakra. Aceasta este similara cu Ashok Chakra, roata de pe steagul Indiei si reprezinta miscarea si creatia lumii. Partea verde a stegului reprezinta drumurile, campiile padurile pe unde umbla romi in nomadismul lor, partea albastra reprezinta cerul, libertatea, unde dorm si traiesc romii de pretutindeni; roata simbolizeaza caruta cu care umbla romii. Imnul romilor este Djelem, djelem , iar Opre Roma a fost adoptat ca motto. Ziua internationala a romilor a fost desemnata 8 aprilie. Aceasta zi este recunoscuta oficial si in România ca zi nationala a romilor. Aceste simboluri au fost adoptate in 1971 la Primul Congres Mondial al Romilor. De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, avand ca scop standardizarea limbii romani, obtinerea de compensatii pentru suferintele din al doilea razboi mondial, imbunatatirea situatiei educationale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, pastrarea culturii romani si limbii romani si recunoasterea internationala a minoritatii roma ca minoritate nationala de origine indiana. Dintre organizatiile internationale, Uniunea Internationala a Romilor are statut de consultant la Consiliul Social si Economic al ONU. Romii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita muzicii lor. Exista numeroase izvoare istorice care mentioneaza muzicieni romi cantand pentru regi si imparati. De asemenea, in tot estul europei, romi au fost intotdeauna preferati pentru evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante, statutul de muzicieni de valoare le-a permis romilor sa aiba privilegii greu de obtinut altfel. Spre exemplu, desi romii erau inca vanduti ca sclavi in secolul al XIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca, muzicienii romi de prestigiu din Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important in comunitatile satesti si se bucurau de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau. Romii nomazi au preluat un gen de muzica de la oamenii din jurul lor intr-o tara sau regiune, apoi, in tara urmatoare un alt gen de muzica. Astfel, mai multe genuri, din diferite regiuni, au fost asimilate si combinate, transformate sa fie pe placul romilor, dand nastere unui nou stil de muzica, care poate fi pe drept numita tiganeasca. Muzica pe care o canta romii pentru romi, in romani poate fi considerata, in general, cu adevarat tiganeasca. Dansul si muzica tiganeasca autentica sintetizeaza un stil de viata si reprezinta romii, istoria si cultura romani. Aceasta este cu adevarat o forma de arta, care exprima independenta si libertatea de expresie spirituala, pentru mult timp singura modalitate de expresie pentru un popor asuprit. Poate cel mai bun exemplu de muzica tiganeasca autentica o reprezinta Napoleon si Ursarii din Clejani. Aceasta corespunde definitiei de mai devreme de muzica facuta de romi, pentru romi, in romani. Napoleon dezvaluie extraordinarele posibilitati ale cantecului fara instrumente; el face muzica dintr-un butoi si doua pietre sau alte “instrumente” improvizate. De sute de ani, in jurnalele calatorilor din Europa sunt mentionati romi cantand pentru ei o muzica bazata in principal pe voce, cu instrumente ca oale si cani, batand din palme sau lovind diferite parti ale corpului.

informatii preluate de pe romanes.ro